Vitamina B12, cunoscuta si sub numele de cobalamina, face parte din
complexul hidrosolubil B. Acestea actioneaza ca o parte a coenzimelor (molecule
mici ce se combina cu o proteina inactiva devenind o enzima activa) sau
stimuleaza activitatea celulara. In organism, vitamina B12 se gaseste sub mai
multe forme, si anume deoxiadenosil-cobalamina, hidroxi-cobalamina si
metil-cobalamina. Absorbtia acesteia se produce cu ajutorul factorului
intrinsic Castle, o glicoproteina secretata de glandele din regiunea infundibulului
gastric si a cardiei. Astfel, dupa interactiunea dintre cei doi compusi se
realizeaza transportul acestora pana in ileon, unde vitamina este absorbita.
Rolul in nutritie
Unul dintre cele mai importante atribute ale vitaminei B12 este contributia
acesteia la metabolismul lipidelor, glucidelor, proteinelor si a acizilor
nucleici. De asemenea, cobalamina este implicata si in formarea bazelor
purinice si pirimidinice, compusi azotati ce intra in alcatuirea moleculelor de
ADN si ARN.
La nivelul sistemului nervos, joaca un rol biochimic esential prin actiunea
de prezervare a mielinei la nivelul sistemului nervos central. Un alt beneficiu
major al aportului de vitamina B12 este cel adus fumatorilor, atat activi cat
si pasivi, prin intermediul afinitatii hidroxi-cobalaminei pentru cianura ce se
regaseste printre compusii tigarilor si este eliminata odata cu expirul
fumului.
Efectele carentei
Daca ne referim la vitaminele hidrosolubile si in special la cobalamina,
carenta este indeosebi datorata viciilor de absorbtie si nu lipsei acesteia din
alimentatia curenta. De asemenea, deficienta este frecvent secundara absentei
factorului intrinsec, fara de care nu poate fi absorbita.
In cazul unei lipse marcate, analizele de sange vor arata o scadere a tuturor
elementelor figurate (anemie macrocitara, trombocitopenie si leucopenie) iar
pacientul poate raporta simptome din spectrul neurologic si tulburari
digestive. La nivelul maduvei osoase isi fac aparitia megaloblastele, o
populatie de celule rosii cu nucleul marit de volum, specifice anemiei
pernicioase.
Ratia de vitamina B12
si surse
Necesarul zilnic al adultului (2-3 micrograme) se dubleaza la femeia
insarcinata si in perioada de alaptare, copiii necesitand doar 1-2 micrograme.
Dat fiind faptul ca la nivelul ficatului si a altor tesuturi se gaseste o
rezerva de cobalamina, absorbtia maximala zilnica se mentine la valori relativ
reduse, rezultand asadar si necesitatea implementarii unei diete permanent
echilibrate in microelemente, indeosebi datorita faptului ca vitamina B12 nu
poate fi sintetizata de organismului uman, singura solutie fiind preluarea din
alimentatie. Singurele surse ce asigura necesarul se gasesc exclusiv in
produsele de origine animala printre care organele, pestele sau laptele.
Astfel, persoanele vegetariene sau vegane pot suferi la un moment dat dupa
adoptarea acestui regim restrictiv de manifestari ale anemiei macrocitare, ce
pot fi tinute sub control prin intermediul produsilor de sinteza, administrati
pe cale orala sau injectabila. Recomandarea de suplimentare cu vitamine mai
vizeaza si persoanele cu gastrectomie, gastrita atrofica cronica, boala Crohn
sau alcoolism cronic.
